Copii și adolescenți

TERAPIA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI

Probabil sunt foarte puțini parinți care nu au fost nevoiți să se confrunte cu problemele mai mari sau mai mici ale propriilor copii, la diferite etape de vârstă. Cine nu a avut dificultăți în primele luni de viața ale bebelușului, sau cu un copil introvertit, ori dimpotrivă, prea activ, sau cu un adolescent problematic? În ultimii ani a crescut interesul pentru studiul dinamicilor familiale, mai ales pentru că, în mediul în care traim există și multe pericole, capacane, riscuri, prietenii „rele”, alcool, droguri, agresiuni și adesea, parinții împinși de griji ajung să aibă comportamente hiperprotective sau prea autoritare.
Citând un vechi proverb englezesc ”Iadul e plin de gânduri şi dorinţe bune” adică, cu cele mai bune intenții, de cele mai multe ori, se obțin cele mai grave efecte, apare întrebarea: cum trebuie să se comporte un părinte pentru a evita ca propriul copil să nu facă alegeri greșite? Ce ar trebui să-i spună? Să interzică sau să permită? Să se impună sau să fie înțelegător?
Rezultatele experienței de cercetare și intervenție clinică și socială din cadrul Institutului ”Centro di Terapia Strategica” din Arezzo - Italia și a colaboratorilor săi din întreaga lume, pe parcursul ultimilor 10 ani, le-a permis să realizeze o ”hartă a teritoriului relațiilor părinți-copii” pentru parcursul întregului ciclu de viață al individului. Cercetările lor pun în evidență obstacolele și problemele cele mai frecvente care apar, dar, totodată au elaborat și strategiile, tacticile și tehnicile diferențiate și specifice (pentru orice realitate familială, pe grupe de vârstă și în funcție de obiectivele terapeutice), care s-au demonstrat capabile să le destructureze, să le ocolească sau să le depășească.
Aspectul cel mai inovator al acestor cercetări este legat de terapia indirectă: părinții își asumă rolul de ”coterapeuți” și devin ”specialiștii” cărora copiii le vor acorda încredere.
Terapia scurtă strategică demonstrează că se pot ”ajuta părinții ca să-și ajute copiii” și cum acest lucru duce la schimbarea comportamentelor contraproductive permițându-le părinților să intervină direct asupra realităților disfuncționale, insistând asupra aspectelor legate de comunicare și de relație.
În cadrul terapiei se vor analiza aspecte ale relației părinte-copil, dar mai ales strategiile lor de acțiune care alimentează problemele în loc să le elimine, cum se pot destructura acestea sau cum se pot substitui cu altele eficace.
Principalele teme de discuție în cadrul terapiei:
- Dificultăți sau tulburări?
- Rolul părintelui când copilul suferă;
- Părintele eficient;
- Cum să ghidezi copiii pentru a trăi fericiți și mulțumiți (toată familia). De la șantajele emotive ale părinților la trucuri de comunicare:
„Orice faci, greșești”: comunicarea paradoxală;
„Știu mai bine decât tine ce simți” : când profeția se autorealizează;
„Lasă, fac eu”: comunicarea ce descalifică/invalidează;
„Eu știu cum funcționează lumea”: strategii care generează comportamentele rebele
„O fac doar pentru tine”: când sacrificiul creează vinovăție.

Se realizează intervenția terapeutică (terapie indirecta, terapie individuală și/sau terapie de familie) prin intermediul unor protocoale de tratament specifice pentru:

Dezvoltare personală;

Problemele copilariei și adolescentei:
• Tulburarea cu deficit atentional/ hiperactivitate.
• Tulburarea de opoziție și comportament sfidător;
• Tulburări anxioase:
- Tulburarea de personalitate evitantă;
- Mutism selectiv;
- Fobia scolară;
- Fobii specifice;
- Anxietatea de prestație;
• Tulburarea obsesiv-compulsivă (inclusiv ce asociată cu ticuri);
• Tulburări de eliminare;
• Tulburarea de conduită;
• Tulburarea de personalitate borderline;
• Comportament auto-mutilant (self-harming);
• Tulburare de personalitate dependentă;
• Tulburări asociate traumei și factorilor de stres;
• Tulburări depresive;
• Tulburări din spectrul schizofreniei (cu debut în adolescență)

Dificultațile de învățare la vîrsta copilariei și adolescenței:
• Dificultățile școlare în perioada copilariei și adolescenței
Soluțiile încercate de către părinți și educatori.
• Problemele de învățare/de studiu:
Stratageme "falimentare" în învățare

Tulburări alimentare:
• anorexie;
• bulimie;
• vomiting;
• binge eating (mancat compulsiv în exces).